Viața și menirea

Nu există și nu va exista nicicând
Rețetă pentru viața pe pământ.
Venim pe lume singuri, străini și goi,
Și tot așa după un timp plecăm 'napoi.

Dar între naștere și-a noastră moarte
Nu-ncape viața noastră în vreo carte.
Trăim și bune, dar și foarte multe rele,
Depinde însă cum ne raportăm la ele.

Și în zadar visam că nu-s degringolade,
Cand îți dorești ceva: din cer nu cade.
Iar de-ar cădea și gata împachetat
Făr' vreun efort, va fi total nerespectat.

Iar drumul nostru ar putea fi mult mai lin
De nu ar fi himerele cu-al lor venin.
Astfel privim din cușcă pe fereastră,
Și nu putem vedea menirea noastră.

Avem puterea să transformăm un vis
Într-un magnific, splendid Paradis.
Dar Paradisul nu va putea fi construit
Dacă cu-o utopie l-am înlocuit.