Când acel gând mereu îmi vine,
că mai e mult pân' va fi bine,
Aș vrea totuși să văd acum pe mâine,
ca într-un vis ce-a mea speranța ține.
Înveșmântat în haine vechi și triste,
se îneacă sufletul la margini de ocean,
Și singură speranța mi-arată alte piste:
cântându-le către al inimii pian.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu