Cât de frumoasă e o floare,
scăldată-n razele de Soare!
Si-al ei parfum: o descântare,
în jurul ei mereu e sărbătoare.
Păcat că mult ea nu trăiește,
decât când cineva o prețuiește,
Zilnic să ude la a ei tulpină,
privind la ea să vadă o regină.
Modestă ea va fi mereu ca floare,
nicicând mândrie, aroganță mare,
Căci ea nu știe cât e de frumoasă,
și cât de mult în juru-i luminează.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu