O prăjitură ce-ndulcește sufletul,
să o creezi din zeci de alimente,
Dulceața ei ușor îmi poartă gândul,
la un festin cu gusturi prea decente.
Să aibe nucă și un pic de ciocolată,
să fie dulce și cât mai pufoasă,
Iar de nu o ieși ca prăjitura cea visat,
Să știi că pân' la urmă gestul doar contează.
Dar știu că vă fi mult prea bună,
căci muncă multă s-a depus,
Iar cui nu-i place, mai bine ar fi să tacă,
căci nimeni a-toate știutor nu a ajuns.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu