În niciodată nu e totdeauna
și nicăieri nu e oriunde,
Nu orice stea este ca Luna,
și nu știi mâine ce ascunde.
Într-un nimic să așezi totul
și să-l oferit doar cui merită,
De nu, să îți strângi cortul
zburând către iluzia dorită.
Să fii nepăsător în toate
și totuși să îți pese-ntotdeauna,
Nimic nu ai din toate adunate,
doar adevărul: e mai bun decât minciuna.
Să vezi prin întuneric o lumină,
și să discerni ce-i bun de ce-i trucat,
Să ai cu-adevarat în piept inimă,
și să iubești cu sufletul curat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu