Precum un ceas de mii de ani
Precum săracii fără bani,
Nicicând nu uită să mai vină
Pe la noi iarna cea haină.
În frig afară tremurând în ger
Soarbe grăbit cafea caldă un șomer.
Iar a plecat să caute un job, ceva
Altfel de foame zăpadă va mânca.
Și nu doar el, dar are și copii,
Au și ei vise: că bine le va fi,
De-al lor tătic un job își va găsi,
Și-n cald în casă iarna-i va ocoli.
E frig, natura-i fară viață și e trist,
Precum un cimitir serbând pe anticrist,
Sărmanul se integrează bine în decor
Înfometat, înfrigurat fără vreun viitor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu