Pentru o lume mult prea ocupată,
În alergat după plăceri de-o clipă,
Privind de sus, mereu tot arogantă,
De El doar de Crăciun își amintesc în pripă.
Un prunc ce lumii ca jertfă fost-a oferit,
Într-o sărăcăcioasă iesle acu' 2000 de ani,
Dumnezeirea care a trăit și a muri,
În chip de om: un prunc umil printre țărani.
Și avem sărbătoare mare de Crăciun.
Petreceri, vizite și tradiții și mâncare de ajuns,
Avem colindători ce cântă seara in Ajun,
Și un Moș Crăciun in locul pruncului Iisus.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu