Nașterea Domnului

Pentru o lume mult prea ocupată,
În alergat după plăceri de-o clipă,
Privind de sus, mereu tot arogantă,
De El doar de Crăciun își amintesc în pripă.

Un prunc ce lumii ca jertfă fost-a oferit,
Într-o sărăcăcioasă iesle acu' 2000 de ani,
Dumnezeirea care a trăit și a muri,
În chip de om: un prunc umil printre țărani.

Și avem sărbătoare mare de Crăciun.
Petreceri, vizite și tradiții și mâncare de ajuns,
Avem colindători ce cântă seara in Ajun,
Și un Moș Crăciun in locul pruncului Iisus.

Reguli aiurea

Tâmpite reguli, prea de fier
Ascunse într-un vast mister,
Îngenunchindu-i pas cu pas
Pe toți aflați în vreun impas.

Doar mintea limpede mai poate,
Printre minciuni amestecate,
Să vadă drept fără umbrire,
De mult ascuna ei menire.